BĂRBATUL-CAVALER-AMANT ȘI FEMEIA-REGINĂ-TANTRICĂ

 

          Visurile sunt motorul vieții noastre interioare, ele ne modelează acțiunile și destinele. Iar între ele, cel mai puternic este visul la acea mare iubire, în care să ardem până ne carbonizăm, doar pentru a renaște ca pasărea Phoenix din propria cenușă, pentru a ne consuma focul iubirii în începuturi, continuitate și senectute. Este visul fetiței la Făt-Frumos și al băiețelului la Ileana Cosânzeana, transformat în visul femeii la bărbatul-cavaler-amant și al bărbatului la femeia-regină-tantrică. Este visul la nopțile de amor care ne fac să roșim dimineața, la pruncii gălăgioși care dau buzna cu o dulce gelozie în îmbrățișările de peste zi ale părinților, la mesele de Crăciun pe care le prezidăm cu o iubire înțeleaptă, alături de cel sau cea fără de care nu ar fi existat copiii, nepoții, strănepoții.

          În fiecare relație pe care o avem peste ani, nu contenim să ne căutăm Zburătorul pe care să îl îmblânzim sau Afrodita demnă de venerat. Pe unii îi iubim mai mult decât merită sau pot înțelege, iar atunci când relația se termină aflăm că i-am sufocat, că le-am cerut prea implicat, prea definitiv, prea necontrolat. Ne dăm seama că asta se întâmplă tocmai pentru că nu a fost acea mare dragoste, cea care nu obosește, nu își ajunge niciodată, nu se sperie, nu dă înapoi și nu pune frână. Pe acei unii i-am iubit, însă, idealizat și am avut impresia, de fiecare dată când făceau sau spuneau câte ceva care se apropia de idealul nostru, că ei chiar erau împlinirea visului.

          Dar pentru că nu a fost dragostea cea infinită, unii dintre noi au suferit enorm, au fost răniți mai adânc și mai intens decât oamenii care nu visează la o astfel de mare iubire. Așa că au ajuns să îi invidieze pe cei care consideraseră marea dragoste ca fiind ceva inexistent sau intangibil, ori un sentiment idealizat în artă, pentru a vinde un film, o melodie ori un volum de poezii. Oamenii aceia stăteau calmi alături de partenerii lor comozi, mulțumiți de ceea ce aveau, de viața lor, în timp ce aceia care îndrăzniseră să viseze rămâneau mereu-căutători și nedescoperitori. Așa au ajuns să își dorească dragostea așezată, fără tulburări prea mari de suflet și conștiință, au ales-o pe aceasta și au mers înainte cu ea.

          Și tot nu au fost ca ceilalți oameni, numai pentru a-și da seama că oamenii obișnuiți nu erau nici pe departe atât de fericiți cum le păruseră la început, că doar acceptaseră conștient că le trecuse vremea de tumulturi sentimentale și își duceau cu stoicism și compromis soarta în spate, ca să nu își bulverseze stabilitatea vieții de familie, a copiilor pe care îi făcuseră, a vieții profesionale care luase avânt, a confortului financiar pe care îl dobândiseră. Bifaseră toate acele capitole care ar fi trebuit să îi facă fericiți și, totuși, nu reușiseră decât să ajungă blazați. Iar atunci când visătorii au ajuns blazați la rândul lor și cei din jur le tot spuneau cât de fericiți trebuie să se fi simțit cu tot ceea ce smulseseră de la viață, și-au dat seama că erau mai nefericiți ca niciodată, pentru că nu numai că nu aveau marea lor dragoste, la fel ca întotdeauna, dar nici măcar nu mai aveau acea parte din ei care fusese cea mai vie și pe care o omorâseră atunci când renunțaseră la căutare.

          Deveniseră, din ființe pasionale și strălucitoare, umbre ale căror singur scop era acela de a conserva ceea ce obținuseră până atunci. Reușiseră să nimicească tot ce îi făcea speciali și atrăgători, să își caleze motoarele propriei forțe interioare, ajunseseră terni și le era dor de ei înșiși. Le era dor să simtă. Au crezut inițial că asta se datora problemelor pe care le întâmpinaseră în viață și care îi transformaseră în cinici, increduli, oameni maturi ce făcuseră alegeri bune, dar și proaste, care le limitau posibilitățile prezentului.

          Până când au avut o revelație și și-au dat seama că singura alegere proastă fusese momentul în care renunțaseră la a mai visa și la a mai căuta mare dragoste, renunțând, practic, la ei și la tot ceea ce avem aveau mai frumos, mai sensibil, mai impresionant. Iar asta pentru că nu înțeleseseră, la momentul acela din trecut, un adevăr evident: cu toții ne dorim să avem alături bărbatul-cavaler-amant și femeia-regină-tantrică, dar uităm că pentru a-i avea și noi, la rândul nostru, trebuie să luptăm pentru a crește și evolua în bărbat-cavaler-amant și femeie-regină-tantrică pentru cineva, pentru acel oricine care ne caută.

One thought on “BĂRBATUL-CAVALER-AMANT ȘI FEMEIA-REGINĂ-TANTRICĂ

Add yours

  1. Mă tot învârt de ceva vreme pe lângă acest articol și a început să mă sâcâie ceva, ca un dinte care știi că e acolo. Marea dragoste merită căutată si mulți au și găsit-o sau sigur vor da peste ea sau ea peste ei. Ce vreau eu să spun este că, de fapt, dragostea așezată, potolită, împlinită este cea care duce mai departe ideea de mare dragoste pentru că dragostea potolită are timp să facă asta. Cănd nu faci altceva decăt să arzi in focul acestei dragoste mistuitoare, pur și simplu nu mai ai timp de nimeni și de nimic decât de tine și de cel/cea cu care împărtășești această dragoste. Ca să te poți bucura de marea dragoste trebuie să te afli în etapa de dragoste așezată, pentru că abia asta îți oferă perspectivă, îți dă posibilitatea să analizezi marea dragoste de la o distanță de siguranță. Nu cred că te poți bucura de ce-ți oferă marea dragoste arzând încontinuu. Da, e plăcut să visezi la marea dragoste și e păcat să nu te simți viu cautând-o. Dar, ca-n orice situație “extremistă” riști să te pierzi pe tine în căutare. Iar asta nu mi se mai pare un o atitudine sănătoasă…Nu cred că poți trăi mereu la limita infarctului 🙂

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: