NOROCUL ÎN DRAGOSTE TREBUIE SĂ-ȚI ZÂMBEASCĂ, NU SĂ-ȚI RÂDĂ ÎN NAS

Este o vorbă din bătrâni care spune că „a ales, până a cules”. De cealaltă parte, se poate spune că atât timp cât este vorba de viața ta, de energia ta și de siguranța ta emoțională, nu ar trebui să te mulțumești cu puțin și ar trebui să ai grijă cui oferi cele mai frumoase și mai sensibile părți din tine. Iar celor care îți vor spune „dacă mai alergi mult, ai să rămâi singur”, le poți răspunde, la fel de îndreptățit, „dacă nu am grijă pe cine aleg, am să ajung să divorțez”.

Ceea ce nu prea se spune la fel de clar, însă, este că o relație reușită nu ține doar de a face alegerea potrivită, ci mai presupune și o cantitate consistentă de muncă. După ce fascinația descoperirii celuilalt trece, căci nu mai e nimic nou de descoperit, când dai hainele jos a mia oară și insațietatea primelor nopți de sex fierbinte a trecut, atunci începe munca, dragii mei.

Și e o artă să știi să traversezi perioadele dificile, să asculți când ești obosit, să gestionezi momentele tensionate ca să nu escaladeze, să drămuiești banii ca să ajungă, să te împarți între nevoile persoanei iubite și familia de origine, să muncești ca să ai ce e nevoie, dar fără să uiți că acasă te așteaptă cineva… și tot așa. Când doi oameni se potrivesc cu adevărat, întotdeauna vor găsi o cale de a face lucrurile să meargă, oricât ar fi de greu. Dar pentru asta e nevoie și de o cantitate consistentă de auto-gestiune.

În ziua de azi, cu acces la Facebook, Twitter, Tinder, Skype și altele asemenea, găsirea posibililor parteneri a devenit mult mai facilă, iar alegerea următorului iubit se apropie din ce în ce mai mult de un interviu pentru job. Oamenii nu mai au răbdare să se descopere dincolo de profilele publice și au senzația că ei chiar se cunosc din postări și din pozele de pe Instagram. La cel mai mic semn că celălalt are ceva ce nu convine, se trece la următorul și tot așa. Cererea e mare, dar oferta e pe măsură.

Și atunci oamenii au o falsă senzație de siguranță că în marea de oameni singuri ca ei, dacă dau suficiente „interviuri”, vor găsi în mod cert pe cineva exact așa cum își doresc. Dar conexiunea reală cere timp. E mai greu să povestești cuiva ceva ce te-a durut, decât ceva haios, e mult mai simplu să îți maschezi defectele, decât să le recunoști. Unele lucruri nu se află la o verificare (a se citi „googălire”) superficială a cuiva, ci petrecând timp alături. E valabil atât pentru calități, cât și pentru defecte. Experiențele depășite împreună dezvăluie măsura caracterului celuilalt.

Ar mai fi ceva: chiar presupunând că norocul în dragoste îți râde în nas și dai peste „domnul/doamna Perfecțiune”, cel mai probabil va fi că viața îl/o va transforma și nu va rămâne așa la infinit. Sau tu te vei schimba și nu vei mai fi același care s-a îndrăgostit cu ani în urmă. Până și atunci când norocul îți râde în nas, tot e nevoie de muncă ca să păstrezi ceea ce ai.

Așa că nu înțeleg de ce oamenii se grăbesc să dea cu piciorul acelui noroc care doar le zâmbește timid. Timiditatea nu înseamnă lipsa calității, ci doar lipsa abilității de a-ți face reclamă. Iar un zâmbet cu subînțeles poate ascunde mai multe promisiuni decât un râs în hohote, oricât de molipsitor ar fi acesta din urmă.

by Alexandra HUIDU

COMANDĂ ROMANUL – CLICK AICI

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: